My mind is my shelter

Felicia

Fiecare bucurie își are anotimpul ei, fiecare durere pe al ei.

edge_of_a_wheat_field_with_poppies_and_a_lark_van gogh

„N-are ambiții personale de împlinit, nu are lupte de câștigat. Nu este în nici un caz un luptător. E un leneș de geniu, care nu va călca niciodată înaintea vieții ca s-o întâmpine, ci o va aștepta să vină la el.

Dacă am învățat ceva de la Ghiță Blidaru, a fost tocmai această lipsă de agresivitate în fața existenței. Lenea lui e o lene de plantă, o lene de copac. Viața se face și se desface, furtunile vin și trec, moartea crește, undeva în umbră, armonios. Am credința că nimic nu-l va surprinde vreodată pe Blidaru, nu-l va descumpăni, nu pentru că ar fi sigur de sine, ci pentru că este sigur de pământul pe care umblă, de cerul sub care se află.

„Neliniști? De unde luați voi nelliniști în lumea asta plină de certitudini? Simplul fapt al soarelui care se ridică și apune nu ajunge pentru pacea voastră?”

Lemnar să fi fost, tăietor de piatră, barcagiu pe Dunăre, plugar în Vâlcea, n-ar fi gândit altfel de cum gândește astăzi. E singurul om pe care îl cunosc și împotriva căruia simt că soarta nu poate nimic, fiindcă e singurul care primește această soartă, supunându-i-se bucuros, oricare ar fi ea.

(…) „Eu n-am nimic de făcut cu viața, viața are totul de făcut cu mine” see My life is none of my business – Anthony Hopkins)

Va găsi întotdeauna o care de deschis în ultimul ceas, o femeie de iubit. Nu există lucruri urgente pentru el. Mi-a spus-o de nenumărate ori. Fiecare bucurie își are anotimpul ei, fiecare durere pe al ei. Să așteptăm trecerea anotimpurilor. Inutil să alergi, căci nu vei alerga mai repede decât iarna care vine și te va ajunge. E o toamnă pentru fiecare speranță, e o primăvară pentru fiecare deznădejde. În această cursă nu poți veni nici prea târziu, nici prea devreme: vii întotdeauna la timp, fie că vrei, fie că nu vrei.

Nu știu peste câte dureri reprimate, peste câte morți ascunse, peste câte căutări fără răspuns se ridică liniștea lui Ghiță Blidaru. Le bănuiesc, însă. Sunt în el nesfârșite renunțări, la inteligență, la orgoliu, la victorie, la aventură. Fiecare dintre noi este un om baricadat în sine, dar cei mai mulți ne silim să întărim aceste baricade, să izolăm redutele noastre interioare, în timp ce el conlucrează cu viața spre a le dărâma.”

Mihail Sebastian_cum am devenit huliganMihail Sebastian De două mii de ani

Extrase din același volum

Advertisements

Information

This entry was posted on 02/05/2016 by in Books, Inspiring views, Various.
Follow My mind is my shelter on WordPress.com
%d bloggers like this: